egoismul, conditie vitala a existentei umane

Descoperim in fiecare zi in activitatile pe care le intreprindem o gramada de paradoxuri…pe unele le surprindem si ramanem contrariati, pe altele le lasam ca fiind mistere ale logicii (aia care cica nu greseste niciodata) Ehh, uite ca si logica e supusa greselilor…sofismul e de altfel un mister al ei.
In natura noastra umana, un singur lucru ne conduce pe drumul firesc al vietii: bunastarea personala…de aici pana la egoism este un mic pas.De fapt, de multe ori ceea ce pare a fi altruism se dovedeste a fi acelasi lucru josnic: egoismul. Si ca sa dau un exemplu clar, ma refer la dragoste. Simplu! De ce iubim?Am putea spune ca o facem intr-un mod cat se poate de logic, si sentimentul este inaltator…ca iubim fara sa cerem nimic in schimb.Ei si ce? Asta nu ne innobileaza. Pana la urma de ce iubim?Ptr ca asa simtim, nu?Bine bine, dar de ce simtim? Pur si simplu simtim pentru noi! Asa ca ceea ce simtim noi, provine din strafundurile noastre.Concluzionez deci ca simtim tot pentru noi, iar actul de a iubi pe cineva este in primul rand unul personal si in definitiv cu nuante egoiste. E ca si cum iubesti o persoana pentru ca te iubesti pe tine, nu? Fara acest rationament nu vad valida concluzia.
In principiu, nu prea am vazut persoane care sa-si inchida viata alaturandu-se de cineva fata de care nu simte nimic. Ne invartim in jurul clisselor de genu: asa a fost sa fie, dragoste cu de-a sila nu exista…de fapt toate astea raman la stadiul de teorie. In ansamblul trairilor noastre primeaza interesul pentru propria noastra fericire. Asadar, fiind noi fericiti, putem face si pe altii fericiti.Iubind deci cu toata fiinta noastra, insemna ca ne respectam in primul rand pe noi insine.
Nehotararea, oscilarile, teama de esec, spun cate ceva despre noi insine. Ne temem de esec ptr ca ne temem de suferinta.Asadar tot persoana noastra conteaza, nu?
Iubita/Iubitul tau, de va gasi intr-o zi unul care o/il va face mult mai fericit/a, se va intoarce fara echivoc cu spatele la tine, uitand cate promisiuni soapte, vorbe fierbinti si planuri de viitor ti-a daruit.E ceva similar cu legea naturii
Viata incepe pe mormanul de gunoaie, pe care firea noastra egoista il creeaza de-a lungul timpului.