Alimentație incorectă: 11 milioane de decese anual

Trei milioane de decese pot fi alocate anual consumului crescut de sodiu, alte trei milioane consumului scăzut de cereale integrale și alte două milioane aportului scăzut de legume și fructe. Aproximativ 11 milioane de decese sunt înregistrate în fiecare an din cauza unei alimentații incorecte, dacă luăm în calcul toate alimentele care pot provoca moartea. Cum poate fi redus numărul acestor decese ne explică dr. Anca Hâncu, medic nutriționist în interviul acordat siteului clubulgrasilor.ro.

În cartea pe care ați lansat-o recent ,,Viața sănătoasă este un stil”, vorbiți despre medicina stilului de viață și în ce constă o nutriție corectă și înțeleaptă. Există însă câteva mituri care s-ar putea să contribuie la adoptarea un stil de alimentar greșit. De exemplu, că sarea în bucate este bună. E adevărat sau fals ?

Sarea doar în cantitate moderată, adică sub 5 grame pe zi. Anul trecut s-au publicat în The Lancet [1] rezultatele unui studiu care a evaluat consumul alimentelor și nutrienților principali, pe aria a 195 de țări, precum și impactul alimentației incorecte asupra morbidității și mortalității prin boli cronice netransmisibile. Astfel, 3 milioane de decese pot fi alocate anual consumului crescut de sodiu, alte 3 milioane consumului scăzut de cereale integrale și 2 milioane aportului scăzut de legume și fructe. Acest studiu a subliniat și importanța ameliorării abordării nutriționale și implementarea unor intervenții bazate pe evidențe științifice.

Vezi si: Băutorii de ceai verde trăiesc mai mult

Care este situația în România privind consumul de sare și în ce situații sarea face rău?

În România, evaluarea aportului de sare s-a realizat în cadrul studiului SEPHAR III [2] observându-se un consum ridicat, semnificativ crescut la pacienții cu hipertensiune față de normotensivi, independent de vârstă. Cei peste 65 de ani s-ar părea că au o preferință specială pentru sare, consumul zilnic ajunge până la 14g sare/zi, relevă studiul, în condițiile în care recomandările OMS sunt de maxim 5g de sare/zi.  4 din 10 români au hipertensiune, doar 2 sunt tratați și unul eventual va atinge controlul tensional optim. În mod special pentru pacienții cu hipertensiune este recomandată restricția de sare, dar nu numai. Sarea în exces dăunează atât bolilor cardiovasculare, renale, dar și unor afecțiuni pulmonare, cum este astmul bronșic sau a unor boli renale.

Alte 3 milioane de decese survin din cauza consumului insuficient de cereale. De ce sunt ele așa de importante în alimentație?

Cerealele integrale asigură proporția corectă de carbohidrați ,,sănătoși“ care oferă energie, însă cresc treptat secreția de insulină, spre deosebire de dulciurile concentrate. Prin conținutul crescut de fibre au un rol esential în dezvoltarea unui microbiom sănătos cu efect antiinflamator. Studiile au corelat consumul cerealelor integrale cu scăderea a riscului cardiovascular, scăderea incidenței diabetului și scăderea accidentelor vasculare cerebrale [3]. Aș sublinia fulgii de ovăz care conțin betaglucan, stimulator al sistemului imun și ajută la scăderea procesului inflamator intestinal.

Un alt mit răspândit în rândul părinților e acela că noi nu am crescut cu cereale, de ce ar crește copiii cu un aliment străin nouă?

Evoluăm, știința nutriției evoluează de la an la an.

Există multe cereale care îngrașă. Cum le alegem pe cele care ne păstrează silueta?

Trebuie să alegem cereale care să nu aibă adaos de zahăr sau de fructe uscate sau ciocolată. Recomand pentru mic dejun de exemplu, fulgi simpli, la care se pot adăuga fructe proaspete sau migdale în combinații delicioase cu lapte sau iaurt.

Ce părere aveți de mitul conform căruia un pahar de lapte în fiecare seara, e sănătate curată?

Nu neapărat, dar important este să consumăm zilnic lactate, chefir, iaurt, poate fi și lapte, atât pentru calciu, dar mai ales pentru sănătatea intestinală, adică microbiomul intestinal, căruia îi aducem probiotice pe cale naturală.

Consumul redus de fructe și legume ucide la nivel global 2 milioane de oameni. De ce sunt aceste alimente indispensabile organismului?

Legumele și fructele sunt suportul sănătății, aduc carbohidrați cu index glicemic mic, deci sunt carbohidrați ,,buni “, vitamine, minerale și fibre. Recomandăm 5 porții pe zi de legume și fructe atât copiilor, tinerilor, cât și vârstnicilor, însă de ce nu, și oamenilor activi, toți trebuie să aibă grijă de sănătate. Atenți însă la excesul de fructe care, prin excesul de fructoză poate duce la ficatul gras nonalcoolic.

Care sunt fructele si legumele care ar trebui incluse zilnic în alimentatie?

Aș recomanda diversitatea, orientarea după preferințe și accesibilitate, e mai bine să fie de sezon, proaspete dar important e să le includem zilnic în meniurile noastre, gătite în mâncăruri, la abur, la cuptor sau pregătite în salate.

Ce părere aveți de zicala: Un măr pe zi ține doctorul departe?

Este corectă, dar putem adapta, poate fi și alt fruct, preferabil de sezon.

Vezi si: Oul, sursa pura de albumina

______________

^{1.GBD 2017 Diet Collaborators Health effects of dietary risks in 195 countries, 1990–2017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017, www.thelancet.com}

^{2.Maria Dorobantu ,Oana-Florentina Tautu ,Doina Dimulescu, Crina Sinescu , Paul Gusbeth-Tatomir, Catalina Arsenescu-Gerogescug , Florin Mitug , Daniel Lighezan, Calin Pop, Katalin Babes, Alina Giucam, Ileana Branzan, Mihaela Udrescu, Valeria Herdea, and Roxana Darabont,,Perspectives on hypertension’s prevalence, treatment and control in a high cardiovascular risk East European country: data from the SEPHARIII survey}

^{3.Dariush Mozaffarian, “ Nutrition and cardiovascular and metabolic diseases “ in Braunwald Heart disease 11th edition 2019 , 988}