Burger sau quinoa? Vegan sau omnivor? Când vine vorba de mâncare, Generația Z are propriile reguli. Un studiu recent realizat de Asociația Dieteticienilor din România, în parteneriat cu Nestlé, descompune farfuria Generației Z. Află ce se ascunde în spatele preferințelor culinare ale tinerilor români și de ce alegerile lor de astăzi le definesc sănătatea de mâine!
O radiografie asupra obiceiurilor alimentare ale tinerilor români din Generația Z, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, arată o preferință clară pentru un regim alimentar variat în rândul Generației Z din România.
Cercetarea, desfășurată între 3 februarie și 11 mai 2025 pe un eșantion de 1.205 respondenți, scoate la iveală tendințe predominante și subliniază necesitatea educației nutriționale.
- 95,1% dintre tineri urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile – carne, lactate, ouă, fructe, legume, cereale.
- Procentele celor care adoptă diete restrictive sunt semnificativ mai mici:
- 1,83% sunt Pescatarieni (consumă pește, dar evită carnea roșie și de pasăre).
- 1,58% sunt Vegani (evită orice produs de origine animală).
- 1,41% sunt Vegetarieni (evită carnea, dar pot consuma lactate și ouă).
- Un procent infim de 0,08% urmează dieta raw vegană.
Aceste cifre arată că, în ciuda creșterii popularității dietelor bazate pe plante la nivel global, în România, Generația Z rămâne predominant tradițională în alegerile alimentare.
Frecvența meselor: 2 sau 3 mese principale pe zi
Studiul a analizat și frecvența meselor și gustărilor zilnice. Majoritatea tinerilor consumă un număr constant de mese principale:
- 48,9% consumă 3 mese pe zi.
- 43,8% consumă 2 mese pe zi.
Acest lucru înseamnă că aproximativ 92,7% dintre respondenți au fie două, fie trei mese principale zilnic, indicând o structură destul de regulată a alimentației.
Gustările, o componentă variabilă a dietei
Pe lângă mesele principale, gustările joacă un rol important în dieta Generației Z:
- 31,1% au 1 gustare pe zi.
- 41,5% au 2 gustări pe zi.
- 17,3% au 3 gustări pe zi.
Educația nutrițională: O necesitate clară
Deși studiul nu detaliază direct obiceiul de a citi etichetele produselor, necesitatea educației nutriționale este o concluzie implicită. Dr. Laura Gavrilaș, Nutriționist – Dietetician autorizat, Lector universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a subliniat în cadrul unei conferințe organizate de Nestle importanța unei abordări holistice a sănătății: „nu ajungem bolnavi, nu ajungem cu un status nutrițional care indică suprapondere sau obezitate, doar datorită unei singure cauze. De cele mai multe ori vorbim despre foarte multe piese de puzzle care se îmbină și dau un anumit context pro-risc sau pro-sănătate.”
O treime din tineri se confruntă cu probleme cu greutatea
1 din 3 tineri este fie supraponderal, fie obez, conform datelor din studiu. Indicele de masă corporală (IMC) arată că 32,5% dintre tinerii români sunt supraponderali sau obezi. Acest procent este un semnal de alarmă, mai ales în contextul în care 20,45% dintre femei și 43,3% dintre bărbați au un IMC crescut. Doar 60,8% dintre respondenți se încadrează în intervalul normal al IMC.
„Practic, am realizat că această generație Z, acești tineri între 18 și 30 de ani, vin cu o fereastră imensă de oportunitate în care încă putem să facem schimbări în stilul lor de viață pentru a preveni acest trend îngrijorător de creștere a supragreutății, a supraponderii, a obezității. Și de ce spun că este o fereastră imensă de oportunitate? Pentru că e perioada în care, la 18 ani, ce se întâmplă? Pleacă elevul de acasă, părăsește căminul, merge la facultate, devine mult mai independent în alegerile pe care le face și aici are două drumuri”, a precizat dr. Laura Gavrilaș, nutriționist – dietetician.
Aceste cifre sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât „acest exces ponderal este una dintre cauzele bolilor cronice netransmisibile. Rezultatele noastre sunt în acord cu cele din 2022 raportate de Eurostat și așa cum am spus, cel mai îngrijorător este modul în care acestea se transformă odată cu vârsta. Vedem că unul din trei tineri are exces ponderal, mergem în etapa de vârstă de 34-50, dacă bine rețin, și vedem că sunt aproape 60% dintre persoane cu un indice de masă corporală care indică supragreutate,”a spus nutriționista.
Generația Z din România se bazează în mare parte pe o dietă omnivoră, cu o structură destul de regulată a meselor. Cu toate acestea, având în vedere riscurile asociate cu un stil de viață nesănătos, educația nutrițională rămâne esențială pentru a ghida tinerii spre alegeri alimentare mai bune și un viitor mai sănătos.
🎥📱🖥️ Urmărește-ne și pe:
- Site: https://stildeviata.net
- Facebook: https://www.facebook.com/stildeviata.net
- YouTube: https://www.youtube.com/@europontis
- Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe 🔔
© europontis.com | stildeviata.net
