
Ecrane, confort sau… mișcare? Patul e noul birou pentru mulți tineri. Aproape 1 din 10 tineri nu face deloc mișcare. Generația Z din România este în impas! Peste jumătate dintre tineri nu fac suficientă mișcare, iar cifrele dintr-un studiu recent sunt un semnal de alarmă. Află cum lipsa activității fizice le sabotează sănătatea și de ce acum e momentul perfect pentru a transforma obiceiurile nesănătoase în oportunități vitale.
Un sondaj recent realizat de Asociația Dieteticienilor din România, în parteneriat cu Nestlé, a oferit o imagine detaliată asupra stilului de viață al tinerilor români cu vârste între 18 și 30 de ani. Studiul, desfășurat între 3 februarie și 11 mai 2025 pe un eșantion de 1.205 respondenți din toate regiunile țării, scoate la lumină obiceiuri preocupante, dar și oportunități importante pentru prevenție și educație în sănătate.
Dr. Laura Gavrilaș, Nutriționist – Dietetician autorizat, Lector universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca explică motivația din spatele acestei inițiative: „Schimbarea vine din înțelegerea nevoilor și motivul pentru care am ales să fim curioși cu privire la generația Z este că am fost puțin îngrijorați de trendurile europene din 2022, care ne arătau un salt absolut galopant între indicele de masă corporală la tineri, 16-30 și puțin, și în momentul în care săream de 34 de ani, acest procent era aproape de 60%, 59% în țara noastră.”
Sedentarismul – o problemă majoră
Peste jumătate dintre tinerii chestionați nu ating nivelul minim recomandat de activitate fizică (150 de minute de efort moderat pe săptămână). Mai exact:
9,4% nu practică deloc activitate fizică.
44,5% fac mișcare insuficientă.
Doar 46,1% ating un nivel adecvat de efort fizic (≥150 min/săptămână).
Aceste cifre subliniază o problemă a sedentarismului care influențează nu doar greutatea corporală, ci și calitatea somnului și sănătatea psihică.

Riscuri asociate sedentarismului
Iată o listă cu principalele riscuri date de lipsa de mișcare:
- Risc crescut de boli cardiovasculare:
- Sedentarismul contribuie la acumularea de placă aterosclerotică în artere, crescând riscul de boli coronariene, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
- Diabet de tip 2:
- Inactivitatea fizică scade sensibilitatea celulelor la insulină, ducând la creșterea nivelului de zahăr din sânge.
- Obezitate și creștere în greutate:
- Fără un consum caloric prin activitate fizică, excesul de energie este stocat sub formă de grăsime, ducând la creșterea în greutate și obezitate.
- Anumite tipuri de cancer:
- Cercetările sugerează o legătură între sedentarism și un risc crescut de cancer de colon, de sân și de endometru. Mecanismele exacte sunt încă studiate, dar includ inflamația cronică, disfuncția hormonală și un sistem imunitar slăbit.
- Probleme de sănătate musculo-scheletale:
- Lipsa mișcării poate duce la slăbirea mușchilor și oaselor, crescând riscul de osteoporoză, dureri articulare și postură incorectă.
- Tulburări de sănătate mintală:
- Sedentarismul este asociat cu un risc crescut de depresie, anxietate și un nivel scăzut de bunăstare mentală. Activitatea fizică eliberează endorfine și reduce nivelul de stres.
- Mortalitate prematură:
- Studiile au demonstrat în mod repetat o corelație puternică între inactivitatea fizică și o durată de viață mai scurtă.
- Calitate slabă a somnului:
- Lipsa activității fizice poate perturba ritmurile circadiene și poate duce la insomnie sau la un somn fragmentat.
Probleme cu somnul: 1 din 3 tineri nu doarme bine
Un aspect îngrijorător este calitatea somnului. Aproximativ 33% dintre participanți au raportat probleme de somn, de cel puțin 3 ori pe săptămână – fie că este vorba de dificultăți în a adormi, fie de treziri frecvente pe timpul nopții. Deși o majoritate, 78,2%, dintre participanți dorm între 6-8 ore, numărul celor care se confruntă cu tulburări de somn afectează atât alegerile alimentare, cât și starea emoțională generală.
„Vom continua să explorăm obiceiurile de viață și alimentație ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puțin la nivel exploratoriu, cum trăiește, muncește, se relaxează și doarme, și mai ales ce mănâncă Generația Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României”, a declarat Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé România, Bulgaria și Țările Adriatice.
Află și Ce mănâncă Generația Z din România: O analiză a obiceiurilor alimentare.
Urmărește-ne și pe:
- Site: https://stildeviata.net
- Facebook: https://www.facebook.com/stildeviata.net
- YouTube: https://www.youtube.com/@europontis
- Abonează-te la canalul de YouTube! Click pe





