Daca vrei sa renunti la tigari, nu uita sa iei in calcul si faptul ca s-ar putea sa te ingrasi. 10 la suta dintre persoanele care se lasa de fumat iau in greutate peste 10 kilograme. Problemele adevarate apar atunci cand gestionezi prost si renuntarea la fumat si cresterea in greutate. Exista insa o solutie salvatoare: Mind Institute.
Bogdana Bursuc este psiholog clinician si psihoterapeut. Are un cabinet individual de psihologie Mind Institute, in care ea si echipa ei, ofera suport psihologic si consiliere celor care decid sa spuna adio tigarilor. Iar studiile arata ca 80% dintre cei care se lasa de fumat observa o crestere in greutate cu 3-4 kilograme. „Aceasta nu reprezinta o ingrasare, ci o revenire a organismului la normal, la greutatea pentru care organismul a fost proiectat. Aportul de nicotina accelereaza rata metabolismului bazal, astfel incat persoanele care fumeaza cantaresc cu 3-4 kilograme mai putin decat greutatea pentru care genetic au fost proiectate”, sustine psihologul clinician Bogdana Bursuc.
Si daca pe multi nu-i ingrijoreaza acul cantarului, pe 10% din curajosii care lupta cu acest viciu da. Pentru ca o persoana din zece dupa ce renunta la tigari, ia in greutate peste 10 kilograme.
„Cei care cresc in greutate cu mai mult de 3-4 kg, gestioneaza intr-un mod disfunctional renuntarea la fumat. Acestia inlocuiesc de multe ori fumatul cu mancatul, lucru care conduce la un aport alimentar suplimentar nevoilor organismului si ca urmare la ingrasare”, sustine specialista de la Mind Institute.
Unii nu rezista in fata bataliei cu greutatea si revin la vechiule obicei de a fuma doar ca sa dea jos kilogramele acumulate in plus. „Dintre pacientii mei nu a fost cazul, pentru ca au invatat sa gestioneze renuntarea la fumat in mod functional si nu au recurs la mancat”, a spus psihoterapeuta.
Servicii de psihoterapie incluse in planul de slabire
In Statele Unite ale Americii si in tarile europene cu un standard de viata ridicat persoanele care sunt supraponderale si cele care sufera de obezitate apeleaza si la psihoterapie. Nici nu conteaza problema pentru care te duci la psiholog. Important este ca un numar de sedinte de psihoterapie cognitiv-comportamentala este decontat de catre casele de asigurari.
Specialistii de la Mind Institute considera ca etiologia greutatii supraponderale este complexa, iar pentru unele persoane implica factori de natura psihologica. Din acest motiv e bine sa treci pragul nu doar a unui nutritionist, ci si a unui psiholog. De abia in urma evaluarii medicale si psihologice, se stabileste planul de tratament. Este important ca motivele medicale ale cresterii in greutate sa fie abordate si tratate, iar interventia psihologica este parte integranta a tratamentului.
Psihoterapia vizeaza doua nivele de interventie:
a. nivelul comportamental – controlul stimulilor si al contingentelor care fac comportamentul alimentar disfunctional mult mai probabil.
b. nivelul convingerilor despre greutate, forma corpului, mancat – cresterea tolerantei la senzatia de foame, identificarea raspunsurilor adaptative la gandurilor care saboteaza dieta („e ok sa mananc pentru ca sunt obosit”; „daca am luat o bucata, atunci nu mai conteaza, pot manca in continuare”), identificarea si flexibilizarea convingerilor care conditioneaza calitatea vietii de greutatea si forma corpului („Imi cumpar x doar daca voi slabi”, „voi iesi cu prietenii doar daca dau jos X kg”, „daca slabesc, ma pot simti bine/problemele mele se vor rezolva”, „daca slabesc, oamenii ma vor placea”).
Comportamentul alimentar are functia de a ne oferi senzatia de satietate si de a elimina foamea. Aportul alimentar suplimentar, dincolo de acesta nevoie, indica faptul ca el are pentru persoana si alte functii. Cel mai frecvent, persoanele care sunt supraponderale utilizeaza mancatul si cu alte functii, precum autoreglarea emotionala.
La baza problemelor legate de greutate sta semnificatia personala/ valoarea personala atribuita greutatii, formei corpului si controlului comportamentului alimentar.
Nu functioneaza doar dieta
Pentru multe persoane, doar o dieta nu functioneaza, deoarece problema supralimentarii are radacini mult mai adanci in diferite convingeri pe care persoana le are precum:
– convingerea ca o anumita greutate si forma a corpului este fundamentala pentru valoarea personala
– convingerea ca greutatea si controlul comportamentului alimentar este o conditie pentru a fi acceptat de ceilalti
– convingerea ca doar daca ai o anumita greutate sau forma a corpului te poti bucura, poti face diferite activitati sau meriti sa te simti bine
Studiile au demonstrat ca intre 50% si 70% dintre persoanele care tin dieta nu reusesc sa o urmeze toata perioada indicata si nu continua sa scada in greutate pe parcursul dietei. Cele care reusesc insa, mai au un hop: sa-si mentina greutatea. Mai mult, 90% dintre persoanele care slabesc urmand o dieta recastiga toate kilogramele pierdute in mai putin de un an. Multiplele incercari nereusite ii determina pe multi sa renunte sa mai tina regimuri, fara sa stie ca niste sedinte de psihoterapie le-ar creste motivatia de a continua demersurile de slabire.
„Un lucru care favorizeaza mult motivarea persoanei este reducerea si chiar eliminarea discursului de autocritica si de autoblamare care apare deseori la aceste persoane si care are ca efect demotivarea”, afirma Bogdana Bursuc.
A merge insa la psiholog nu inseamna doar a te ajuta sa-ti cresti motivatia pentru a tine o dieta pana la capat, ci si a te ajuta sa te mentii dupa ce ai slabit.
Un studiu suedez a demonstrat eficienta terapiei cognitive in scaderea in greutate. 92% dintre participantii in program care au primit si interventie psihologica (cognitiva) si-au mentinut scaderea in greutate la un an si jumatate de la incheierea programului, si chiar mai mult, unii dintre ei au slabit in continuare. Persoanele care se straduiesc de-a lungul vietii sa tina diverse diete, care slabesc si se ingrasa la loc, pot invata sa tina cu succes o dieta daca isi schimba atitudinea fata de dieta si fata de comportamentul alimentar, iar Mind Institute poate contribui la asta.
