„Pe masura ce inaintez in varsta, imi plac din ce in ce mai mult diminetile de sambata. Poate ca din cauza linistii pe care o simt atunci cand ma trezesc primul, sau poate ca este doar bucuria neascunsa ca nu trebuie sa fiu la serviciu. Oricum ar fi, primele ore ale diminetilor de sambata sunt cat se poate de placute.
Acum cateva saptamani, savurand linistit prima cafea a unei astfel de dimineti de sambata, am pornit radioul. Ceea ce a urmat a devenit una din acele lectii pe care viata ti le da din cand in cand.
Iata despre ce e vorba:
La radio rula o emisiune matinala interactiva, cu pareri exprimate telefonic de ascultatori pe tema emisiunii, punctate din cand in cand de anunturi ale crainicului prin care-i asigura pe acestia ca le sta la dispozitie in fiecare zi a saptamanii, inclusiv in diminetile de sambata pana la pranz.
La un moment dat a intrat in direct un ascultator care dorea sa povesteasca, oricui dorea sa asculte, povestea celor 1000 de bile, ceea ce mi-a captat atentia. Avea o voce grava, ferma, dar deosebit de calma.
Si iata povestea lui, spusa crainicului radio:
Se pare ca esti tare ocupat cu acest serviciu la postul de radio: sa ai o emisiune zilnic, inclusiv sambata dimineata, nu e un lucru usor. Sunt convins ca te platesc bine dar cred ca e o rusine ca te tin departe de familie atat de mult timp. E foarte dureros ca in aceste sambete in care ai lucrat ai pierdut primul concurs de dans al fiicei tale, primul meci de fotbal al fiului tau, si cate altele…
Da-mi voie sa-ti spun ceva ce pe mine m-a ajutat sa-mi stabilesc si sa-mi urmaresc prioritatile. Este povestea celor 1000 de bile.
Vezi tu, intr-o dimineata de sambata ca si aceasta, m-am asezat la masa si am facut putina aritmetica:
– un om traieste in medie 75 de ani. Stiu ca unii traiesc mai mult iar altii mai putin, dar media este asta -75 de ani;
– am inmultit 75 cu 52 si am obtinut 3900, adica numarul de zile de sambata pe care le traieste in medie un om;
– deoarece la acel moment aveam deja 55 de ani, am socotit cate zile de sambata traisem deja, adica 55×52, adica aproape 2900 de sambete;
– am socotit apoi ca daca voi trai 75 de ani, mi-au mai ramas aproximativ 1000 de sambete.
Dupa ce am terminat cu aritmetica, am trecut prin 3 magazine de jucarii si am cumparat 1000 de bile de sticla, din acelea cu insertii colorate, cu care se joaca copiii. Si am trecut prin 3 magazine pentru ca nici unul nu avea 1000 de bile. Oricum, pana la urma le-am cumparat, le-am dus acasa si le-am pus intr-un vas mare si transparent.
De atunci, in fiecare sambata dimineata, am scos cate o bila si am aruncat-o. Am realizat ca observand cum se micsoreaza numarul bilelor din vas am devenit tot mai concentrat pe lucrurile care conteaza cu adevarat in viata. Nimic nu te motiveaza si nu te ajuta mai mult in a-ti stabili prioritatile in viata decat simpla imagine a timpului tau scurgandu-se.
Si acum, da-mi voie sa-ti mai spun un singur lucru inainte de a inchide si a merge sa-mi trezesc familia pentru a lua impreuna micul dejun: in aceasta dimineata am scos din vas ultima bila. Ma gandesc ca daca apuc sambata urmatoare, sau si pe cealalta…pur si simplu mi s-a dat putin timp in plus. Si singurul lucru pe care orice om il va accepta, este putin timp in plus.
Mi-a facut placere sa vorbesc cu tine si sincer, iti doresc sa ai parte de mai mult timp cu familia ta. Iar mie imi doresc sa mai fiu pe-aici si sa ne mai intalnim pe acest post de radio.
Buna dimineata si … la revedere!
In linistea care a urmat ai fi putut auzi pana si caderea unui ac pe podea. Asa cum v-am spus, aceasta poveste a fost una dintre acele lectii pe care ti le da viata atunci cand te astepti mai putin. Si e o lectie pe care eu am invatat-o”.
